Claude Code de bază Lecția 34 din 46

Exemplu: un skill care îți economisește săptămâna

Silvio Luchetti

Pe scurt

Pornim de la ceva real: lucrul pe care îl refaci mereu la fel și te plictisește.
Trei condiții: îl repeți, are pași, trebuie să iasă constant.
Îl scriem punându-l pe el să-l scrie, apoi îl recitim și îl testăm.
Prima versiune nu e niciodată cea bună: se reglează după ce l-ai văzut lucrând.

Cum se alege ce merită un skill

Nu orice merită un skill. Condițiile sunt trei, și sunt necesare toate trei:

Îl repeți. Un lucru făcut o singură dată n-are nevoie să fie împachetat.
Are pași. Dacă e o cerere de un rând, o rescrii și gata.
Trebuie să iasă mereu la fel. Aici o procedură scrisă bate memoria ta: rezultatul încetează să depindă de cât de treaz ești în ziua aceea.

Dacă lipsește una, ai un fișier în plus de întreținut care nu-ți dă nimic înapoi.

Cazul: rezumatul de sfârșit de lună

Luăm ceva ce aproape toată lumea are în vreo formă. La fiecare sfârșit de lună pregătești un rezumat pentru un client, și sunt mereu aceiași pași:

aduni numerele lunii din fișierele unde stau;
le pui în formatul tău, mereu același;
compari cu luna trecută și semnalezi lucrurile ieșite din normal;
scrii două rânduri de comentariu în capul documentului;
salvezi cu numele corect în folderul corect.

Cinci pași, în fiecare lună, mereu aceiași. Are toate cele trei condiții.

Cum îl construim

Nu pornim de la fișierul gol. Deschidem Claude Code și îi povestim procedura cum ai povesti-o unui coleg nou, cerându-i s-o transforme într-un skill.

El creează folderul și fișierul. Munca noastră începe după, și sunt trei verificări:

Numele folderului e cel care ți-ar veni să-l scrii? Dacă în minte ai „închidere”, nu-l numi generator-rezumate-lunare.
Descrierea spune ce face și când e nevoie de el, cu cuvintele tale? E rândul din lecția trecută: dacă aici scrii „gestionează rezumatele”, nu va porni niciodată singur.
Pașii sunt cei adevărați? Aici e nevoie de mintea ta: lucrurile evidente pentru tine — că numerele cu roșu trebuie mereu comentate, că acel client vrea totalul fără TVA — el nu le poate ghici.

Și metrul, și aici

Adăugăm un lucru pe care l-ai învățat cu două capitole în urmă și care în skill-uri face diferența: cum arată rezultatul corect.

La finalul skill-ului scrii condițiile de încheiere — „fișierul există în folderul lunii, are numele în formatul stabilit, fiecare abatere de peste zece la sută are un rând de comentariu”. Astfel, de fiecare dată când îl pornești, verificarea e inclusă în procedură și nu ține de tine să ți-o amintești.

Testarea, și a doua versiune

Îl pornești și te uiți ce se întâmplă. De nouă ori din zece, prima versiune face aproape ce voiai: pași corecți, format greșit; sau sare peste comparația cu luna trecută pentru că nu era clar de unde să ia datele.

Nu o lua de la capăt: deschide fișierul și corectează rândul. E un text în română, se repară ca un text.

Skill-urile care merită sunt cele reglate de două-trei ori după ce le-ai văzut lucrând. Prima versiune e o ciornă; cea pe care o folosești un an e a treia.

Și acum

Cu asta ai terminat complet a doua găleată: ce știe despre tine, de la instrucțiunile permanente până la procedurile apelabile.

În capitolul următor se schimbă întrebarea: până acum era mereu un colaborator la lucru. Dacă ar fi nevoie de mai mulți? Câți pui la lucru — subagenți și echipe.

Ai înțeles?

Două minute, fără notă. Încercarea de a răspunde — chiar și greșind — fixează conceptele mult mai bine decât recitirea. Dacă nu ai chef, sari peste: lecția se consideră oricum finalizată.

Care dintre aceste lucruri merită un skill?

Skill-ul tău funcționează pe jumătate: face pașii corecți, dar rezultatul nu iese în formatul pe care îl voiai. Ce faci?

1
1. 1
2. 2
3. 3
2
1. 4
2. 5
3. 6
4. 7
3
1. 8
2. 9
3. 10
4. 11
5. 12
4
1. 13
2. 14
3. 15
4. 16
5. 17
6. 18
5
1. 19
2. 20
3. 21
4. 22
5. 23
6. 24
6
1. 25
2. 26
3. 27
4. 28
5. 29
6. 30
7
1. 31
2. 32
3. 33
4. 34
8
1. 35
2. 36
3. 37
4. 38
9
1. 39
2. 40
3. 41
10
1. 42
2. 43
3. 44
11
1. 45
2. 46