Claude Code de bază Lecția 9 din 46
Ce model pentru ce lucrare
- O singură întrebare înainte de orice treabă: e ceva de înțeles, sau e doar de făcut?
- Doar de făcut → modelul cel mai rapid și mai ieftin.
- E ceva de înțeles → unul dintre modelele capabile, și acolo se transformă banii în rezultat.
- Dacă ești nehotărât: pornește de la mijloc și urcă doar dacă vezi că nu face față.
Întrebarea care rezolvă aproape tot
Nu-ți trebuie un tabel cu zece criterii. Înainte să-i dai o treabă lui Claude Code, pune-ți o singură întrebare:
«În treaba asta e ceva de înțeles, sau e doar de făcut?»
Pare banal. E nouăzeci la sută din alegere.
Când e doar de făcut
Sunt treburi unde răspunsul îl știi deja tu, și e nevoie doar de cineva care să-l execute fără să greșească:
să redenumești sau să reordonezi multe fișiere după un tipar pe care îl ai deja în cap;
să convertești lucruri dintr-un format în altul;
să faci o listă cu ce e într-un folder;
să repeți pe douăzeci de fișiere o modificare pe care ai făcut-o deja pe primul.
Aici modelul cel mai rapid și mai ieftin e alegerea corectă, nu un compromis. Ai grijă să nu confunzi mult cu greu: trei sute de fișiere cu o regulă clară rămân o treabă simplă, făcută de trei sute de ori.
Când e ceva de înțeles
Alte treburi, în schimb, nu au un răspuns gata, și cineva trebuie să gândească pe ele:
o problemă nouă, cu care nu te-ai mai confruntat;
o eroare care tot revine și nimeni nu-și dă seama de unde vine;
două cerințe care se contrazic, și trebuie decis la ce renunți;
să pui la punct de la zero ceva ce apoi îl vei duce mai departe luni de zile.
Aici urci o treaptă. E singurul loc unde să plătești mai mult îți dă ceva înapoi: nu cumperi viteză, cumperi judecată.
Regula practică, pentru când ești nehotărât
Îndoiala o să apară des, mai ales la început. Regula e: pornește de la modelul de mijloc, cel echilibrat. Dacă vezi că se învârte în cerc, că-ți aduce de două ori aceeași greșeală sau că n-a prins ideea, urcă.
Motivul e aritmetic: pornind de la mijloc, când nimerești ai cheltuit cât trebuie, iar când greșești îți dai seama repede. Pornind mereu de sus, în schimb, plătești prețul întreg și pe sutele de treburi banale pe care le vei face — și alea sunt majoritatea.
Și acum
Odată ales motorul, mai rămâne un al doilea buton pe care aproape nimeni nu știe că-l are și care explică jumătate din comportamentele ciudate: cât de mult vrei să se gândească. E lecția următoare.
Ai înțeles?
Două minute, fără notă. Încercarea de a răspunde — chiar și greșind — fixează conceptele mult mai bine decât recitirea. Dacă nu ai chef, sari peste: lecția se consideră oricum finalizată.
Trebuie să-l pui să redenumească trei sute de fișiere după un tipar pe care i l-ai dat deja. Ce model alegi?
Cantitatea nu înseamnă complexitate. Trei sute de fișiere cu o regulă clară e o muncă mecanică: modelul ușor o face la fel de bine, în mai puțin timp și cu mai puțini bani. Modelul capabil îți trebuie când regula încă nu o ai.
O eroare tot revine și nimeni nu-și dă seama de unde vine. Ce model?
Ăsta e exact cazul în care capacitatea se transformă în rezultat: nimeni nu știe răspunsul, deci cineva trebuie să gândească pe el. Să încerci în rafală cu un model ușor, aici, e cel mai rapid mod de a arde timp și bani.
Care e regula practică dacă ești nehotărât?
Să pornești de la mijloc te costă puțin când nimerești și puțin și când greșești: îți dai seama imediat și urci. Să pornești mereu de sus din obișnuință, în schimb, te costă la fiecare treabă în parte, chiar și la cele banale.
-
Capitolul 1 Introducere
-
Capitolul 2 Ce e dedesubt
-
Capitolul 3 Motorul îl alegi tu
-
Capitolul 4 Prima dată la comenzi
-
Capitolul 5 Ce îi lași să atingă
-
Capitolul 6 Ce știe despre tine
-
Capitolul 7 Skills
-
Capitolul 8 Câți pui la treabă
-
Capitolul 9 La ce e conectat în afară
-
Capitolul 10 Automatizarea uneltelor
-
Capitolul 11 Încheiere